Luigi Pirandello Lumíe di Sicilia traducere de Laszlo Alexandru - Teresina aici stă? Chelnerul, încă în cămașă, dar deja spînzurat cu un guler foarte înalt, l-a privit din cap pînă în picioare pe tinerelul din fața lui, pe palierul scării: cu aspect de țăran, cu gulerul paltonului aspru, înălțat pînă la urechi și mîinile vinete,... Citește în continuare →
Luigi Pirandello La levata del sole traducere de Laszlo Alexandru I Veioza, de fapt, acolo, pe masa de scris, nu mai rezista. Protejată de un abajur verde, pîlpîia cu disperare; la fiecare pîlpîit făcea să salte umbra obiectelor din cameră, ca pentru a le trimite dracului; mai bine de atîta nu putea s-o spună. Putea... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Un invito a tavola traducere de Laszlo Alexandru - O să fie de-ajuns? n-o să fie de-ajuns? - se întrebau, privindu-se în ochi, în bucătărie, cele trei surori, Santa, Lisa și Angelica Borgianni, ocupate de două zile să pregătească un prînz boieresc. Santa, cea mai tînără, era mai înaltă decît Angelica; Angelica, față... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Il vitalizio traducere de Laszlo Alexandru I Cu brațele sprijinite pe picioarele crăcănate și lăsînd să-i atîrne ca moarte mîinile pămîntii, bătrînul Maràbito ședea pe zidul mic și învechit, de lîngă poarta bordeiului. Casă și grajd totodată, cu pardoseala făcută din pietre de rîu (unde erau destule), vechiul bordei dărăpănat și înnegrit îl... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Le tre carissime traducere de Laszlo Alexandru Cele trei fete puteau fi văzute peste tot: la concerte: la orice premieră, mereu în lojă, sau la plimbare, la Pincio sau pe Corso, la asfințit, una cu mama epuizată și albită de braț, celelalte două în față, îmbrăcate mereu cam ciudat. Acelea, da: surorile Marúccoli.... Citește în continuare →
Luigi Pirandello “In corpore vili” traducere de Laszlo Alexandru I Cosimino, paracliserul de la Santa Maria Nuova, îi ținea de strajă pe cei trei mucoși ai lui, în cele trei piețe ale orașului, să dea fuga urgent să-l cheme, cînd o zăreau de departe pe șchioapa aia afurisită de Sgriscia, slujitoarea bătrînă a lui don... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Concorso per referendarioal Consiglio di Stato traducere de Laszlo Alexandru Cei cîțiva mușterii de la Schit, exilați acolo sus, în vîrful muntelui, auzeau de-o vreme vocea nesuferită a lui Natale, catîrgiul, pe panta abruptă, sub pădurice: - Dii… brrr! Dii… brrr! În căldura sufocantă, în trîndăvia apăsătoare, printre bîzîielile îndepărtate, prelungite, ale cicadelor... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Quand’ero matto… traducere de Laszlo Alexandru 1. Bănuțul Înainte de toate, îmi cer voie să încep spunînd că acum sînt normal. Vai, din pricina asta, și sărac. Și chel. Pe cînd încă eram eu, adică stimabilul domn Fausto Bandini, bogat și pe cap cu o chică minunată, e însă absolut sigur că eram... Citește în continuare →
Luigi Pirandello La disdetta di Pitagora traducere de Laszlo Alexandru - Ce naiba! Și, punîndu-mi înapoi pălăria, m-am întors să mă uit după tînăra frumoasă, între logodnicul ei și mama bătrînă. Scîrț, scîrț, scîrț… - vai, ce mai țipau de fericire, pe pavajul pieței însorite, în dimineața de duminică, pantofii noi ai prietenului meu! Iar... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Al valor civile traducere de Laszlo Alexandru Numindu-i pe oameni tigri, hiene, lupi, șerpi, maimuțe sau iepuri, Bruno Celèsia se temea să nu le arunce animalelor o jignire pe care n-o meritau, fiindcă fiecare se conforma și se supunea naturii sale; în schimb, omul! e fals omul. Așadar flegme în obraz omului și,... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Tanino e Tanotto traducere de Laszlo Alexandru De la țăranii care mergeau zilnic la oraș, cu catîrcele încărcate de provizii de la țară, baronul Mauro Ragona știa că soția lui continuă să se simtă rău și chiar copilul, acum, s-a îmbolnăvit grav. De nevastă nu-i păsa. Căsnicie ratată, făcută din prostească ambiție tinerească.... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Il vecchio Dio traducere de Laszlo Alexandru Plăpînd, cam încovoiat, cu o haină modestă de pînză care flutura pe el, cu umbrela deschisă pe umăr și pălăria veche în mînă, domnul Aurelio mergea zilnic în falsa lui vilegiatură. A descoperit un loc, un loc care nu i-ar fi trecut prin minte nimănui; și... Citește în continuare →
Luigi Pirandello I pensionati della memoria traducere de Laszlo Alexandru Ce noroc aveți voi! Să-i însoțiți pe morți la cimitir și să vă întoarceți acasă, poate cu o mare tristețe în suflet și un mare gol în inimă, dacă l-ați îndrăgit pe mort; iar dacă nu, cu satisfacția că v-ați îndeplinit o datorie neplăcută și... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Visitare gli infermi traducere de Laszlo Alexandru În mai puțin de o oră s-a răspîndit în tot satul vestea că pe Gaspare Naldi l-a lovit apoplexia, acasă la Cilento, prietenul lui, la care s-a dus să-i prezinte condoleanțe pentru moartea fiului. Cu toții, întîi, mai mult decît durere, au simțit spaimă și fiecare... Citește în continuare →
Luigi Pirandello Paura d’esser felice traducere de Laszlo Alexandru Înainte ca Fabio Feroni, nemaicălăuzit de vechea înțelepciune, să se fi hotărît să-și ia nevastă, mulți ani de zile, pe cînd ceilalți își căutau o mică distracție, după îndelungile osteneli, sau în vreo plimbare, sau prin cafenele, ca om singuratic cum era pe atunci, și-a găsit... Citește în continuare →
"Nuvele pentru un an" 