Cîntec de leagăn

Luigi Pirandello Nenia traducere de Laszlo Alexandru Cu valiza în mînă, am sărit, strigînd, pe trenul care deja se punea în mișcare: abia am izbutit să mă agăț de-un vagon de clasa a doua și, după ce-am deschis ușa cu ajutorul unui controlor mînios, venit în fugă, m-am strecurat înăuntru. Foarte bine! Patru femei, acolo,... Citește în continuare →

Reclame

Ori al unuia, ori al nici unuia

Luigi Pirandello O di uno o di nessuno traducere de Laszlo Alexandru I Cine a fost? Unul din ei doi, cu siguranță. Sau poate al treilea, un necunoscut. Ba nu: cu conștiința împăcată, nici unul, nici celălalt dintre cei doi prieteni n-avea vreun motiv s-o bănuiască. Melina era fată bună, modestă; și apoi, așa scîrbită... Citește în continuare →

Noapte

Luigi Pirandello Notte traducere de Laszlo Alexandru După ce-a trecut de Sulmona, Silvestro Noli a rămas singur în vagonul murdar de clasa a doua. A aruncat o ultimă privire spre flacăra mică și fumegătoare, ce tremura și aproape se stingea în zgîlțîielile drumului, de la uleiul agitat și revărsat din sticla concavă a lămpii, și... Citește în continuare →

Certificatul

Luigi Pirandello La patente traducere de Laszlo Alexandru Cu ce voce tremurată și ce privire și ce gesturi, înclinîndu-se, ca omul care poartă resemnat în spinare o greutate insuportabilă, uscățivul judecător D’Andrea obișnuia să-i repete: “Vai, dragă copile!”, oricui îi făcea vreo observație glumeață despre modul său ciudat de trai! Încă nu era bătrîn; poate... Citește în continuare →

Un “goi”

Luigi Pirandello Un “goj” traducere de Laszlo Alexandru Domnul Daniele Catellani, prietenul meu, cu un frumos cap cîrlionțat și năsos - tipic pentru rasa lui - are un viciu nesuferit: rîde din gît, într-un fel așa enervant că multora, de multe ori, le vine să-i tragă o palmă. Mai ales că, imediat după aceea, aprobă... Citește în continuare →

Deasupra și dedesubt

Luigi Pirandello Sopra e sotto traducere de Laszlo Alexandru Au urcat pe scărița de lemn întunecată, abruptă; în liniște, pe furiș aproape, încet-încet. Profesorul Carmelo Sabato - mic, grăsuț, chel - ținînd în brațe, ca pe un copil în fașă, o sticlă mare de vin. Profesorul Lamella, fostul elev al lui Sabato, cu două sticle... Citește în continuare →

Cele trei gînduri ale rahiticei

Luigi Pirandello I tre pensieri della sbiobbina traducere de Laszlo Alexandru În regulă, pînă la nouă ani: născută în regulă, crescută în regulă. La nouă ani, parcă destinul ar fi întins din umbră o mînă mare și nevăzută și i-ar fi așezat-o pe cap: - Pînă aici! - Clementina, dintr-odată, s-a oprit din creștere. Acolo,... Citește în continuare →

Maiestatea Sa

Luigi Pirandello Sua Maestà traducere de Laszlo Alexandru Pe lîngă tragedie, s-a văzut și farsa la Costanova, atunci cînd a fost dizolvat Consiliul Local și a venit, de la Roma, Comisarul Regal. În ziua aceea, Melchiorino Palì, în sala de așteptare a gării, izbindu-și pieptul cu ambele mîini mărunte, rătăcite într-o pereche de mănuși vechi,... Citește în continuare →

Imbecilul

Luigi Pirandello L’Imbecille traducere de Laszlo Alexandru Dar ce legătură avea, de fapt, Mazzarini, deputatul Guido Mazzarini, cu sinuciderea lui Pulino? - A lui Pulino? Dar cum? S-a omorît Pulino? Lulù Pulino, da: acum două ore. L-au găsit în casă, atîrna de cîrligul lămpii, în bucătărie. - Spînzurat? - Da, spînzurat. Ce spectacol! Negru, cu... Citește în continuare →

Bobbio spune “Ave Maria”

Luigi Pirandello L’Avemaria di Bobbio traducere de Laszlo Alexandru Un lucru nemaipomenit i s-a întîmplat, cu mulți ani în urmă, lui Marco Saverio Bobbio, notar dintre cei mai stimați la Richieri. În puținul răgaz de libertate pe care i-l oferea profesia, s-a delectat mereu cu studiile filosofice și citise nenumărate cărți de filosofie veche și... Citește în continuare →

Soare și umbră

Luigi Pirandello Sole e ombra traducere de Laszlo Alexandru I Printre crengile copacilor care aproape formau o boltă verde și diafană, pe aleea lungă din jurul zidurilor vechii cetăți, luna, apărînd pe neașteptate, surprinzător, parcă-i spunea unui bărbat foarte înalt care, la așa oră neobișnuită, se aventurase singur în acel întuneric nesigur: - Da, dar... Citește în continuare →

Cîntă Epistola

Luigi Pirandello Canta l’Epistola traducere de Laszlo Alexandru - Deja erați primit în Ordin? - De tot nu. Pînă la subdiacon. - Ah, subdiacon. Și ce face subdiaconul? - Cîntă Epistola; susține cartea diaconului, în timp ce cîntă Evanghelia; se grijește de vasele de la slujbă; ține farfurioara de anafură, înfășurată în văl, în timpul... Citește în continuare →

Țopăiala

Luigi Pirandello La rallegrata traducere de Laszlo Alexandru Îndată ce-a plecat grăjdarul șef, înjurînd mai abitir ca de obicei, Fofo s-a întors spre Nero, tovarășul lui de iesle, nou venit, și a suspinat. - Am priceput! Valtrap, fundițe și panaș. Începi bine, dragul meu! Azi ești de clasa întîi. Nero și-a întors capul în partea... Citește în continuare →

Neatenție

Luigi Pirandello Distrazione traducere de Laszlo Alexandru Negru în sclipirea prăfuită a unui soare de august care îți tăia respirația, un dric de categoria a treia s-a oprit în fața porții întredeschise a unei case noi, pe una dintre numeroasele străzi noi din Roma, în cartierul Prati di Castello. Să tot fi fost trei după-masa.... Citește în continuare →

Plimbarea văduvului

Luigi Pirandello L’uscita del vedovo traducere de Laszlo Alexandru I De atîtea ori doamna Piovanelli, conversînd după cină cu soțul ei, și-a exprimat dorința ca dacă, din nenorocire, unul dintre ei urma să moară înainte de vreme - să moară el! El, el, da; în locul ei. Pentru binele copilașilor; nu pentru ea, firește. Cu... Citește în continuare →

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑